Analişti: Vine criza! Tot poporul român va plăti

Creşterea economică infimă din ultimul trimestru 2017 (doar 0,3%) şi stagnarea din primul trimestru al acestui an ar trebui să tragă un semnal de alarmă, consideră economiştii consultaţi de „Adevărul”. Ştiri pe aceeaşi temă Lecţii de macroeconomie.

Ce spun experţii Fondului Monetar Internaţional

Institutul Naţional de Statistică a publicat marţi datele privind evoluţia PIB pe primul trimestru, anunţând o stagnare a creşterii economice din primul trimestru al acestui an, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, în timp ce în T4 creşterea a fost de numai 0,3%, faţă de 0,5% cât se estimase iniţial.

Revizuite în scădere au fost şi creşterile economice din trimestrele doi şi trei: rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 101,7% la 101,6%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,4% la 102,2%. În ce priveşte comparaţia dintre primul trimestru al acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, economia românească a crescut cu 4%, serie brută. Anul trecut, economia românească a crescut cu 6,9%, faţă de 2016.

Ilie Şerbănescu: România intră în recesiune Comentând aceste evoluţii ale PIB, analistul economic Ilie Şerbănescu a explicat că stagnarea economică din trimestrul 1, după o creştere economică revizuită pentru trimestrul IV de numai 0,3%, înseamnă că România va intra în recesiune. „Trebuie punctate însă câteva lucruri. Anul trecut, creşterea economică a fost înregistrată pe teritoriul României, dar nu de firmele româneşti, ci de multinaţionale.

Economia din România a mers înainte pe baza multinaţionalelor. Ele au crescut şi au adus creşterea PIB, iar firmele româneşti au dat înapoi. Din punctul meu de vedere, INS face o greşeală când prezintă datele economice laolaltă, nu defalcat: cât a crescut economia în baza activităţii multinaţionalelor şi cât a crescut în baza firmelor cu capital românesc.

Pentru că banii multinaţionalelor se duc la ele acolo de unde vin, nu rămân în ţară”, a explicat analistul. Întrebat ce efecte va avea recesiunea asupra românilor, Şerbănescu a explicat că cineva trebuie să plătească şi acela va fi poporul român. „Recesiunea se instalează la 6 luni consecutive de stagnare economică sau creştere negativă. Deja au trecut trei luni, dacă nu ţinem cont şi de creşterea infimă din trimestrul IV faţă de trimestrul al III-lea. Altfel am spune că deja am intrat în recesiune. Când economia a fost în creştere mare, cea mai mare din UE, Dragnea a dat săracilor (a crescut pensiile şi salariile – n. red.). Acum le va reduce, pentru că nu va mai avea de unde plăti. Recesiunea va pune presiune pe poporul român, aşa cum s-a întâmplat şi în 2010. Poporul român va plăti”, a încheiat Şerbănescu.

Mircea Coşea: Guvernul nu trebuie să se îndatoreze mai mult La rândul său, analistul economic Mircea Coşea a spus că se aştepta ca, în urma revizuirii evoluţiilşor PIB de anul trecut, rezultatele să fie şi mai slabe. „Era de aşteptat ca acestea să fie rezultatele, la fel cum era de aşteptat şi ca INS să revizuiască în jos creşterea economică de anul trecut. Pentru că erau deja trei semnale, date de cele trei deficite grave care s-au suprapus: deficitul bugetar foarte ridicat, deficitul balanţei de plăţi şi, cel mai grav, deficitul pe balanţa comercială.

loading...

Toate acestea arată că economia românească nu a produs la nivelul la care ar fi trebuit să producă pentru a putea acoperi sporurile de venituri. Mă aşteptam la o scădere şi mai drastică”, a explicat anaistul economic. Pe de altă parte, susţine analistul ultimele date arată că au scăzut şi comenzile în industrie, ceea ce arată că exportul nu merge cum trebuie. „Toate acestea, coroborate cu lipsa de predictibilitate generată de Revoluţia Fiscală inhibă dezvoltarea producţiei materiale. Nu avem elemente care să susţină creşterea economică extraordinară”, a spus analistul. Trebuie investit rapid

Din punct de vedere al măsurilor de corecţie care ar trebui luate de urgenţă, Mircea Coşea a spus că ar trebui să se facă investiţii şi să scadă consumul. „Măsurile luate până acum de guvern nu au avut efectele scontate. Deşi au crescut salariile, a scăzut puterea de cumpărare. Datele INS ar trebui să însemne un mare semnal de alarmă: 2017 nu a fost grozav, iar 2018 este descurajant. Acum ar trebui reparat deficitul balanţei comerciale prin importuri.

România are nevoie de o regândire a strategiei de Guvernare care să cuprindă soluţii pentru redresarea economiei şi curajul politic. La modul cel mai real cu putinţă: ce se poate şi ce nu se poate”, a declarat Coşea. “Nu vor îndrăzni să taie salariile” Întrebat care ar putea fi efectele unei eventuale recesiuni, Coşea a spus că nu crede că cineva din guvern are curajul să taie salariile. „Singurul argument al actualului guvern este creşterea salariilor.

Nu cred că cineva va avea curajul să le scadă. Ar putea creşte datoria publică, prin noi împrumuturi. Dar ar trebui să fie foarte atenţi! Pentru că impactul împrumuturilor nu se va vedea acum, ci după 2030, când România ar putea ajunge în situaţia Greciei: după ce depăşeşti pragul de îndatorare de 70& din PIB (acum este de 35% din PIB – n. red.) este foarte greu să mai stăpâneşti datoria publică. Şi poţi pierde tot”, a încheiat Coşea. Cristian Păun:

Recesiunea va fi mai grea decât pentru vecinii noştri Comentând cifrele publicate marţi de INS, Cristian Păun, profesor de economie la ASE, a încercat să liniştească spiritele spunând că, deocamdată, nu trebuie să ne facem griji, că este doar o încetinire a creşterii economice, dar, dacă nu vor fi luate măsuri, ne vom putea trezi în situaţia în care am fost în urmă cu 8 – ani, când România a trecut prin cea mai grea şi mai mungă criză econoică din Europa. „Guvernul ar trebui să-şi rezolve problemele structurale.

Populismul nu duce la creştere economică. Avem un deficit record. Datoria publică pe cap de locuitor s-a dublat în ultimii ani şi este foarte posibil să crească în continuare. Cu siguranţă va veni criza, pentru că am avut o perioadă de boom şi astfel de perioade sunt urmate de recesiune. Dacă acest boom (creştere economică record, mai mare decât media europeană – n. red.) nu e dat de starea normală, adică creşterea PIB nu e bazată pe creşterea producţiei, vom avea un extra-boom, adică s-a împins economia mai mult decât e normal.

Va veni recesiunea, care va fi mai grea decât pentru alte state vecine. Vă amintesc de anul 2009, când economia României a căzut cu 18 – 19 procente, cel mai mult din regiune, în timp ce Polonia înregistra în continuare creştere. Mică, de 2 – 3%, dar constantă. Prăbuşirea noastră va fi mai mare decât a vecinilor noştri.

România vinde iluzii. Nu poţi da tuturor pensii speciale din sistemul public de pensii! Trebuie înţeles că resursele sunt limitate!”, a spus economistul. În ceea ce priveşte efectele recesiunii şi modalitatea în care s-ar putea redresa lucrurile, economistul a explicat că România va creşte datoria publică şi va scădea cheltuielile, inclusiv pe cele cu salariile şi, posibil, îngheţarea pensiilor, aşa cum s-a întâmplat în 2010.

Sursa: http:/ /adevarul.ro