Category: Diverse

Un sat de pescari, aşa cum era Gura Portiţei în urmă cu peste două decenii, unde lipovenii îşi ridicau colibe acoperite de stuf şi îşi întindeau în apă plasele, a devenit astăzi cel mai exotic loc de pe litoralul românesc

Drumul spre Gura Portiţei trece prin Jurilovca, cea mai mare aşezare de pescari din ţara noastră. Din miniportul turistic inaugurat anul trecut, care dispune de 70 de locuri de acostare, poţi lua vaporaşul, o rapidă sau o ambarcaţiune mai lentă. O călătorie de la Jurilovca la Gura Portiţei, zonă care face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu rapida, se face într-un sfert de oră, iar cu o ambarcaţiune mai lentă faci şi o oră. Transportul costă, în medie, 25 de lei de persoană.

Mai este o variantă ocolitoare, pe uscat. Traseul se poate face doar cu bicicleta pe la Vadu-Periboina, Gura Portiţei, însă oamenii locului nu-l recomandă, fiind unul riscant, iar Grindul Chituc este zonă strict protejată.
Nu te plictiseşti pe drumul pe apă până la Gura Portiţei. Legănat de valuri, vezi în jurul tău păsări ce îşi iau zborul din cuib prin faţa ta, iar din loc în loc pâlcuri de vegetaţie sparg monotonia. Şoferul bărcii ne povesteşte că ascunsă de pâlcurile de copaci este fosta casă de vacanţă a lui Nicolae Ceauşescu, care până nu demult era deschisă publicului, însă ea a fost preluată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Apă şi curcubeu

Când te apropii de mica limbă de pământ, zăreşti case zugrăvite cu alb şi albastru, sufletul deltei. După ce vaporul este ancorat la ţărm, păşeşti pe vechile pontoane pescăreşti, acum refăcute. La cheu, te aşteaptă o veche lotcă pescăreacă ce a devenit acum un ghiveci imens de flori. Peste tot, doar căsuţe tradiţionale lipoveneşti învelite de stuf.

Faci câţiva paşi şi ţi se taie răsuflarea: ce mai frumoasă plajă pe care ai văzut-o vreodată: nisip fin, de culoarea aurului, care este spălat de o apă curată, cu reflexii de curcubeu. Din loc în loc, câte un umbrar de stuf, sub care poţi să te adăposteşti de arşiţa verii.

Plaja în lungime de patru kilometri este împărţită în mai multe sectoare: publică şi strict protejată. Cea mai mare parte a fâşiei de nisip este interzisă turiştilor. Ea este despărţită de restul zonei de un gard. Peste zona interzisă sunt stăpâni doar pescăruşii. Te dor ochii de atâta lumină. Doar o întindere mare de nisip şi grămezi imense de scoici, ce se pot culege cu găleata. Speriaţi de orice om care le încalcă intimitatea, pescăruşii îşi iau zborul şi se refugiază pe apa în culori de cleştar.

În stânga, sunt câteva ochiuri de apă pe marginea cărora a crescut vegetaţie brună, locuri bune de cuibărit pentru păsările deltei.

Un singur complex turistic

La Gura Portiţei există complexul turistic Eden, deschis după anul 1990. A fost primul sat de vacanţă din România clasificat la categoria de trei stele. Investiţia s-a ridicat în acele vremuri la peste un milion de dolari. Terenul a fost concesionat pe o durată de 49 de ani.

La marginea plajei publice sunt zeci de căsuţe de lemn, vopsite în alb şi albastru, culorile lipoveneşti, ce stau la dispoziţia turiştilor. Sunt aproape toate închiriate. Aici i-am găsit pe Nicu şi pe Anca din Orşova. Au venit pentru a doua oară la Gura Portiţei, după şase ani. Spun că doar aici mai e linişte şi muzica nu se aude tare. „Se strică puţin şi Gura Portiţei. Fiica noastră a rămas la Costineşti şi noi ne-am retras aici.

Din păcate, condiţiile oferite nu sunt nici de o stea şi jumătate la banii ăştia. Închirirea unei căsuţe ne-a costat 25 de euro pe noapte, în vârf de sezon. Duşurile şi toaletele sunt la comun“, spun turiştii. Căsuţa oferă minimum de confort. Este mică, cu duşumea pe jos, însă oamenii vin aici pentru frumuseţea locului şi pentru linişte.

Tarife la cazare şi la distracţie

Complexul Eden mai oferă cazare la vile şi hoteluri. În vârf de sezon, cazarea la o căsuţă, în weekend, costă 25 de euro pe noapte. La Vila Egreta, pentru un sejur de trei nopţi, costul este de 46 euro pe noapte, de joi până duminică. Un apartament de lux la Dranov sau Holbina pentru un sejur de trei nopţi se plăteşte 110 euro pe noapte.

Pentru un sejur de maxim trei zile, transportul până la Gura Portiţie este gratuit. De la Jurilovca pleacă trei curse pe zi: la orele 9.00, 14.00 şi 18.00.
La Gura Portiţie există şi oferte de agrement. De aici, pot fi închiriate şi hidrobiciclete. Pentru două persoane, tariful este de 16 lei pentru o oră. O barcă cu vâsle, unde pot intra trei persoane, costă 50 de lei pentru o zi întreagă sau 20 de lei pentru o oră.

Accesul la piscină se face în schimbul sumei de 19 lei, iar închirierea unui şezlong de plastic costă 14 lei. Tariful este pentru întreaga zi.
Cine doreşte să facă o excursie pe canalele Dranov şi Dunăvăţ cu şalupa rapida trebuie să plătească 100 de lei de persoană. Traseul se face în patru ore.

Şi mâncarea este scumpă aici. Un borş lipovenesc costă 18 lei, iar o porţie de saramură 32 de lei. O îngheţată costă 13 lei, iar un singur papanaş, oferit ca porţie, 9 lei.

Închisă artificial de Ceauşescu

Până în anii 1965-1970, Gura Portiţei era o deschidere largă, de unde şi numele, şi avea legătură cu Marea Neagră, iar apa Lacului Goloviţa era salmastră. Nicolae Ceauşescu a vrut să folosească apa din lac la irigaţii, după ce aceasta urma să fie dulce, şi astfel s-a închis fâşia de nisip la Marea Neagră, pentru a se desaliniza lacul. Se urmărea, totodată, creşterea populaţiei de peşte de apă dulce. Bararea s-a făcut cu nisip, piatră şi stabilopozi.

După ce s-a construit digul, marea nu a mai comunicat cu lacurile. Au dispărut mai multe specii de peşte, care înainte se găseau din abundenţă, cum ar fi chefalul şi calcanul. Peştele îşi depunea icrele în apa lacului, însă cum s-au schimbat condiţiile din lac, a fost influenţată şi reproducerea lui.
Probleme mari sunt lângă Cetatea Histria, unde malurile lacului au fost înghiţite de lac, vechea plaja fiind acum sub apă.
Specialiştii actuali spun că a fost una dintre cele mai proaste lucrări făcute în vremea lui Ceauşescu.

Jurilovca. Poarta de intrare în Rai

Jurilovca, localitate situată la o distanţă de 85 de kilometri de Constanţa şi la 301 kilometri de Bucureşti, a fost cea mai mare aşezare de pescari. Toate inscripţiile din comună sunt în două limbi: română şi rusă. Oamenii de pe aceste locuri iubite de Dumnezeu sunt urmaşii ruşilor lipoveni exilaţi de prin părţile Donului şi Nistrului la începutul secolului al XIX-lea, care au refuzat să se supună regulilor canonice ale ţarului Petru cel Mare de modernizare a Bisericii Ortodoxe ruse şi de schimbare a calendarului de rit vechi, care este cu 13 zile după cel folosit de noi.

Dacă până în urmă cu câţiva ani Jurilovca era doar un punct de trecere în Delta Dunării, tot mai mulţi turişti poposesc aici, ne povesteşte viceprimarul localităţii, Galina Teleucă. O noapte de cazare la una dintre pensiunile din zonă costă între 80 şi 120 de lei.

Pe lângă ospitalitatea lipovenească, aici puteţi păşi pe urmele primei colonii greco-romane de pe teritoriul ţării noastre. Cetatea se numeşte Orgame Argamum (numele grecesc şi latin al cetăţii). În zonă s-au descoperit patru bazilici paleocreştine, dar şi cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre.

Ţara bujorului românesc şi a măslinului dobrogean

Aici se află şi Capul Doloşman, singura faleză stâncoasă din zona litorală a României. Zona uimeşte prin frumuseţe şi măreţie, stânca fiind înaltă de aproape 30 de metri. Aici de găseşte măslinul dobrogean, o specie de plantă rară, iar pe islazul comunei Jurilovca creşte bujorul românesc, o plantă de o frumuseţe rară, ce se poate întâlni doar în sud-estul României.

La o distanţă de doi kilometri de Capul Doloşman se pot admira urmele unui castru roman, pe Insula Bisericuţa. Fiind o zonă strict protejată, loc de cuibărit şi de trecere pentru multe specii de păsări ocrotite, vizitarea insulei este interzisă, dar poate fi admirată navigând în jurul ei.

Moartea nu trebuie să te întâlnească fără barbă

Dacă ajungeţi în Jurilovca, poposiţi o vreme în biserica de pe deal de rit vechi cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“. În cea mai mare catedrală de rit vechi din ţara noastră, ridicată între anii 1838-1848, slujeşte preotul Alexe Eftei, ales dintre membrii comunităţii. Tradiţiile se respectă aici cu sfinţenie. Fiecare om din comună care îi trece prin faţă se apleacă la pământ şi îl salută pe părinte cu cuvintele „Prastite, Batiuşka!“ (Iartă-mă, părinte!), iar răspunsul partintelui este: „Bog prasti“ (Dumnezeu să te ierte!).

Tradiţiile sunt sfinte în biserică: femeile trebuie să intre în Casa Domnului doar în costum tradiţional: în zilele de post să poarte haine mai cernite, iar în restul timpului – veşminte viu colorate.
Aici, religia este sfântă. Părintele ne povesteşte că lipoveanul care nu se spovedeşte în timpul vieţii este dus la groapă fără preot.

În Jurilovca, bărbaţii trecuţi de o anumită vârstă poartă barbă, obicei impus de religie. „Cei în vârstă trebuie să fie pregătiţi pentru drumul cel lung. Bărbaţii nu au voie să se bărbierească, pentru ca moartea să nu cumva să te prindă fără barbă“, ne explică o lipoveancă.

Toate lumânările care se aprind la slujbe sunt făcute manual în micul atelier din curtea bisericii, din ceară de cea mai bună calitate cumpărată de la crescătorii de albine din ţară. O lumânare mică este vândută cu doi lei, iar cea mare are preţ dublu.

„Schitul babiţelor“

În spatele bisericii sunt mai multe căsuţe miniaturale, împodobite de multe flori. Aici este „Schitul babiţelor“, unic în ţară. Este locul unde femeile văduve vin să-şi trăiască ultimii ani din viaţă. Tradiţia datează de peste 200 de ani, când văduvele nu aveau pensie sau alte venituri, şi astfel erau luate pe lângă biserică, unde se puteau autogospodări. Tradiţia s-a perpetuat. Şi acum, în chilii trăiesc opt bătrâne.

La uşa unei căsuţe, iese Ecaterina Simion. Are 89 de ani, dar spiritul tânăr. Toţi îi spun „baba Catia“. Râde şi spune că demult, tare demult, a luat un bilet de la un papagal. În el scria că va trăi până la 90 de ani. Trupul nu o mai ajută să meargă la pescuit sau la muncile câmpului, dar este o enciclopedie vie. Ştie mai multe limbi străine: greacă, turcă, dar cel mai aproape de sufletul ei este rusa, limba în care a iubit şi în care le-a cântat copiilor în leagăn. Apoi a descoperit că poate să scrie versuri. Poeziile şi le-a învăţat şi le spune oricui are ocazia să stea de vorbă cu ea.

În vremea lui Ceauşescu, îşi aminteşte că lua pe cartelă şapte metri de stambă şi o pereche de papuci. „Când venea unul de la şcoală îi luam papucii şi îl trimitem pe celălalt“, povesteşte ea. Era greu să găsească bani pentru atâtea guri de hrănit. Odată, când în satul lor îşi deschiseseră băcănie nişte machidoni, ar fi vrut şi ea să aibă pe masă o brânză bună. „M-am gândit eu atunci să fac o poezie pentru fata machidonului. Omului i-a plăcut foarte tare şi astfel mi-a dat brânză“, râde Baba Catia.

Are patru fete şi patru băieţi. Mai trăiesc doar fetele. După ce i-a murit bărbatul, şi-a abandonat casa cu tot ce avea în ea: lucruri şi amintiri şi s-a mutat la schit. „Era mai aproape de biserică“, explică ea.
Clopotul începe să bată. Începe slujba la biserică. Toţi se îndreaptă spre locul sfânt. Şi Baba Catia se duce la slujba de la care nu a lipsit niciodată.

Sursa: loon.ro

Primaria Cluj-Napoca a devenit prima administratie locala din Romania care implementeaza procesul de Bugetare participativa online, potrivit unui anunt al lui Emilc Boc pe pagina de Facebook. In acest mod, clujenii vor decide cum vor fi cheltuiti o parte din banii achitati prin taxe locale si impozite.

„Începând din 17 iulie, până la data de 20 august 2017, clujenii pot propune proiecte pentru oraşul lor. Proiectele care obţin cel mai mare număr de voturi vor fi implementate de către Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2018. Este primul proces online de Bugetare participativă din România, prin care municipalitatea urmăreşte implicarea directă în luarea deciziilor privind proiectele oraşului a tuturor celor care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au cel puţin 18 ani”, a mai scris Emil Boc.

Potrivit unui comunicat de presă, „Primăria Cluj-Napoca le propune clujenilor implicarea activă în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte viitoarele proiecte ale municipalităţii. Acest demers se concretizează prin intermediul procesului de Bugetare participativă, prin care cetăţenii sunt invitaţi să participe la o acţiune democratică de deliberare şi decizie pentru stabilirea modalităţii optime de cheltuire a unei părţi din bugetul local.

Acest proces este o continuare a proiectului pilot de bugetare participativă realizat în 2013 în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştur şi a procesului participativ pentru tineret desfăşurat în anul 2015, Com’On Cluj-Napoca.

Sursa: businessmagazin.ro

Undeva, în inima Munţilor Siriu, cerul se oglindeşte într-un lac legendar. De ochiul de apă ascuns privirilor curioşilor se leagă poveşti despre care oamenii locurilor spun că au un sâmbure de adevăr. Lacul Vulturilor, format la peste 1.400 de metri altitudine, se află într-o zonă puţin cunoscută de turişti, cu peisaje sălbatice.

” Turiştii vin aici să se bucure de liniştea locului şi de frumuseţea munţilor sălbatici. În imediata vecinătate a ”Lacului Vulturilor” se află singura zonă unde pot fi întâlnite caprele negre, protejate de lege, acestea fiind pe cale de dispariţie. Din cauza diferenţelor notabile de temperatura din zonă, pe timp de iarnă, traseele turistice în această zonă sunt greu accesibile din cauza troienelor şi zăpezilor parcă nesfârşite„, a declarat pentru stiridebuzau.ro, pădurarul de la cantonul de lângă lac Nea Teodor Cârdei.

Lacul Vulturilor, un loc legendar

Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. Denumirea de ”Lacul Vulturilor” îi revine datorită marelui scriitor Alexandru Valhuţă şi a însemnărilor sale făcute în opera sa, ”România Pitorească”.

Alexandru Vlahuţă spune că acesta ar fi fost sălaşul de primăvară al vulturilor, ei având obiceiul să işi înveţe puii să zboare în această regiune: “vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”. Superba legendă a dat numele lacului, devenind, datorită lui Vlahuţă, cunoscut în toată ţara sub numele de ”Lacul Vulturilor”.

Al doilea nume, cel popular, şi anume ”Lacul fără fund”, este datorat altei legende cunoscute prin părţile locului, ce nu are, aşa cum ar fi de închipuit, nicio legătură cu adâncimea lacului.

Se spune că un cioban, sătul de această meserie, şi-ar fi părăsit turma de oi, aruncându-şi bâta în acest lac. După un an, el a regăsit-o plutind în Dunăre, moment la care, mistuit de dorul locurilor natale, a decis să se întoarcă la vechile lui activitaţi, căutându-şi turma de oi şi realizând că oieritul este, cu adevărat, menirea sa.

Ce se spune în popor

În zonă circulă şi alte poveşti legate de luciul de apă cocoţat pe masivul Siriu, cum ar fi că oamenii au construit un drum pe sub lac în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a induce în eroare armata germană, iar tancurile ce au intrat pe acel drum nu au mai ieşit la suprafaţă niciodată.

O altă legendă ne realatează că locuitorii din satele de la poalele muntelui îşi aruncau în lac bogăţiile de frica tătarilor ce ştiau că aceşti localnici erau bogaţi. Oamenii rămâneau cu gândul că le vor recupera după trecerea cotropitorilor, dar nimeni nu a mai găsit nimic.

 

Sute de persoane merg, zilnic, la Băile Valea Stelii din Băicoi, pentru curele cu nămol, acesta având proprietăţi pentru tratarea afecţiunilor reumatice. Unele persoane dorm în maşină ca să stea mai multe zile.

Băile Valea Stelii, deschide recent, situate în cartierul Ţintea din Băicoi, au devenit punctul de atracţie al localităţii.

Oameni din toate colţurile ţării merg să facă renumitele cure cu nămol, benefice mai ales în afecţiunile reumatice.

”Am venit în fiecare an. Şi am venit şi acum. Trebuie mai întâi să ne dăm cu nămol. Stăm aşa 15 minute, apoi facem baie în bazinul cu nămol, iar apoi în cel cu apă sărată”, explică procedura un bărbat.

Cei care vin aici spun că nămolul de la Băile Valea Stelii din Băicoi are proprietăţi unice, având şi petrol în el.

”Se simte. Ne mai durea câte un umăr, câte un picior, văd că nu mai doare. Am fost şi anul trecut. Cred că e mai bun nămolul decât e la Techirghiol. Cu bani puţini, se pot trata oamenii”, a declarat Romeo Diaconescu.

Alţii vin pentru o perioadă mai lungă de timp.

Un om bogat si-a dus fiul într-o excursie la țară, în scopul de a ii arata ce inseama sa fii sarac. Ei au petrecut câteva zile la fermă, cu o familie foarte săracă.

Odată ce excursia s-a terminat tatăl l-a intrebat pe fiul său daca i-a placut. “Da fost grozav, tată,” fiul a răspuns. “Ai văzut cat de săraci sunt unii oameni?”, a întrebat tatăl. “Oh, da, am vazut”, a spus copilul.

Când a fost întrebat ce a învățat din excursie, copilul a răspuns:

“Am văzut că noi avem un câine și ei au patru. Avem o piscina care ocupa jumatate din grădina noastra și ei au un pârâu care nu are sfârșit. Am pus felinare în grădina noastră, pentru a avea lumina, și ei au stelele, ca sursa de lumina, noaptea. Terasa noastra ajunge pana la strada din fata casei si ei au tot orizontul.

Avem o mică bucată de pământ pe care trăim și ei au câmpuri mai mari decat poate privirea noastră sa cuprinda. Noi avem servitori care ne servesc, dar ei servesc pe altii.

Noi cumpărăm hrana noastră, dar ei o cresc pe a lor. Avem ziduri în jurul proprietății noastre pentru a ne proteja, ei au prieteni pentru a ii proteja. ” Tatăl băiatului a fost luat prin surprindere de acest răspuns! Apoi, fiul a adăugat: “Mi-ai arătat cât de săraci suntem.”

Noi, oamenii, de multe ori uităm ceea ce avem și ne concentram pe lucrurile pe care nu le avem.

Sunt recunoscător pentru ceea ce am, nu sunt gelos pentru ceea ce eu nu am, dar altii au. Am afla mai multe despre unde mă aflu și am înțeles ce vreau pentru familia mea.

Atunci când sunt pe deplin conștient de modul în care decizia mea poate afecta alte persoane, stiu bine care sunt cele mai bune lucruri pentru familia mea, comunitatea mea, țara mea, și chiar și planeta noastră.

Descopera un nou concept pentru fermitatea și mărirea sânilor, o crema minune care te va face sa treci de la marimea A la B sau chiar de la B la C.

Avem o veste bună pentru toate femeile care doresc să aibă sânii mai fermi și mai mari. A fost descoperită o metodă naturală, care nu are nevoie de intervenție chirurgicală. „Mă simt ca o adevărată bombă sexy” – se bucură Ann Winston, care datorită acestei noi descoperiri, la fel ca mii de americance și-a îndeplinit visul, și anume de avea un bust frumos.

Cele mai multe femei visează la un bust mare și ferm, care să atragă privirile bărbaților și să trezească invidia colegelor. Potrivit cercetătorilor, până la 84,1% dintre femei sunt nemulțumite de aspectul actual al sânilor. Femeile recunosc că le stresează cumpărarea unor perechi de bikini sau a lenjeriei sexy – să nu mai vorbim despre momentul dezbrăcării în fața partenerului. Unele dintre ele sunt în stare să facă multe sacrificii pentru a-și realiza visele. Un exemplu ar fi apelarea la proceduri chirurgicale costisitoare, care implică mari riscuri, inclusiv complicații grave.

Cel mai adesea, femeile cu sânii mici sunt cele care se luptă cu cele mai mari complexe. Acestea doresc să aibă ceva care să le facă atrăgătoare, să le facă mai sigure, mai frumoase și să le ajute să se bucure pe deplin de feminitatea lor. Un număr și mai mare de femei sunt nemulțumite de forma sânilor, care și-au pierdut fermitatea dupa nașterea copilului, slăbire sau ca rezultat al purtării unei lenjerii nepotrivite.

Noua metodă s-a dovedit a fi salvarea

Conform cercetătorilor, noua metodă este capabilă într-o perioadă foarte scurtă de timp să îmbunătățească forma sânilor și să mărească sânii cu cel puțin o cupă, în cazul fiecărei femeie care a urmat acest tratament. Indiferent de vârstă, sarcini, fluctuații de greutate sau condiții genetice.

Acest tratament avansat se află sub formă de capsule speciale, bazate pe ingrediente active. Aceasta este în prezent una dintre cele mai bune metode, care ajută la mărirea sânilor într-un mod natural și sigur pentru sănătate.

De la o zi la alta devine o metodă tot mai populară printre multe celebrități de la Hollywood, care recunosc deschis că au apelat la utilizarea acesteia.

Încearcă și tu crema cu ingrediente active care te va ajuta să-ți tonifici și să-ți mărești sanii în mod natural. Comandă în perioada imediat următoare și beneficiază de oferta promoțională. Cremele sunt livrate în funcție de stocul disponibil, așa că ar fi bine să fii printre primele care comanda.

sursa articol: http://krespy-ro.com/

Dacă vă treziţi din somn cu cârcei în muşchii gambei, vreţi, desigur, să scăpaţi de durere şi să împiedicaţi repetarea lor şi în alte nopţi.
Iată ce aveţi de făcut:

Rămâneţi în pat şi întindeţi-vă. În cazul în care este un cârcel uşor, s-ar putea să treacă dacă rămâneţi în pat şi doar întindeţi muşchii gambei. Ridicaţi piciorul în direcţia genunchiului şi ajutaţi-vă cu mâna dacă este nevoie. Dacă nu reuşiţi, va trebui să vă daţi jos din pat şi să faceţi câţiva paşi prin dormitor.

Sprijiniţi-vă de perete. Staţi la aproximativ un metru depărtare de perete, ţinând călcâiele pe podea şi picioarele bine întinse. Sprijiniţi-vă cu palmele de perete şi ţineţi piciorul afectat întins spre spate, rămâneţi aşa zece secunde. Repetaţi de câteva ori.

Masaţi cârcelul. Masaţi gamba, frecând în sus, dinspre gleznă spre inimă. Procedaţi astfel în fiecare seară, înainte de culcare.

Înveliţi-vă mai uşor. Greutatea păturilor sau a plăpumilor groase pe picioare ar putea fi parţial responsabilă pentru producerea cârceilor.
Folosiţi o plapumă electrică, care vă poate menţine muşchii gambei calzi şi nedurerosi.

Dormiţi pe o parte. Poziţia de somn cu faţa în sus şi picioarele întinse poate provoca cârcei. Dormiţi mai degraba pe o parte, cu genunchii îndoiţi şi o pernă aşezată între ei.

Luaţi calciu din surse naturale. Lipsa de calciu poate face muşschii să se contracte.

Dacă suferiţi de claudicaţie intermitentă vasculară (dureri de gambe la mers sau atunci când faceţi efort – simptome ale afectării vaselor periferice) şi aveţi cârcei noaptea, în repaus, consultaţi medicul şi faceţi investigaţii, căci poate fi un indiciu al înrăutăţirii stării dumneavoastră.