Andreea BANICA ironizata si UMILITA de juratii „Bravo, ai STIL” Vedeta a fost la UN PAS SA IZBUCNEASCA IN PLANS, fara sa stie ca totul e o farsa

Andreea Banica a avut parte de un „botez” greu. I s-a pregatit o farsa cu stil, iar complicele principal a fost Andreea Mantea. Prezentatoarea a fost la un pas sa planga in timpul filmarilor.
„Am o relatie buna cu juratii. Le mai cer sfaturi si colegilor”, a declarat Andreea Banica inainte de farsa pusa la cale de echipa WOWbiz.

„Da, superb. Andreea, bravo, ai stil”, i-a spus Iulia Albu inainte de emisiune.
Desi in culise colegii i-au zis ca arata foarte bine, in timpul filmarilor i-au criticat tinuta. Intimidata de comentariile lor, Andreea a continuat cu greu filmarile. A inceput sa se balbaie si abia si-a gasit cuvintele.
„De ce imi ziceti abia acum?”, a spus suparata Andreea Banica.

Prezentatoarea „Bravo, ai stil” a fost la un pas sa izbucneasca in plans. In momentul in care a aflat ca este doar o farsa, inima i-a venit la loc, insa si-a mustrat putin colegii.
Sursa: wowbiz.ro

Câinele a început să urle şi să sară pe ei, în pat. Când s-au dus în camera copilului, ŞOC!

Într-o seară, Duke a intrat în camera stăpânilor şi a început să sară când pe mamă, când pe tată. Era atât de agitat, încât i-a trezit.

„De obicei, este un câine ascultător. Agresivitatea lui mi s-a părut foarte bizară”, a spus Jenna Brousseau.

Imediat şi-a dat seama că s-a întâmplat ceva rău. Când s-au luat după câine, acesta i-a dus direct în dormitorul fiicei lor în vârstă de 9 săptămâni. Când au văzut-o, au îngheţat! Micuţa Harper nu mai respira. În secunda următoare, Jenna a chemat o ambulanţă şi micuţa a fost dusă la spital. După câteva zeci de minute de chin, medicii i-au salvat viaţa.

„Dacă Duke nu reacţiona în felul acela, ne-am fi culcat la loc. Este câinele perfect! E clar că ne-a fost scris să-l adoptăm”, a spus mama fetiţei.

Sursa: realitatea.net

Fără cuvinte! Scrisoarea deschisă a unei profesoare de Limba Română: ”Îmi cer iertare în fața inteligenței elevilor. Nu sunt mai proști ca-n Occident, așa cum unii se grăbesc să afirme…”

“Dragii mei prieteni,

Nu știu dacă interesează pe mulți dintre voi examenul de la sfârșitul clasei a opta, dar pentru că n-am vreun blog, ziar sau emisiune TV, vă scriu vouă, poate transmiteți mai departe… Ar trebui să schimbăm ceva, cât încă se mai poate.

Aud mereu discursuri despre cât de bine și de mult învățam noi sau alții mai în vârstă decât noi pe vremea comunismului și despre cum nu învață generațiile actuale, care nu au moral și prințip… De fapt, generațiile actuale sunt mult mai inteligente decât noi și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi la vârsta lor…

Să mă întorc însă la proba de română de la examenul de luni. Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune.

Concluzia va fi, sunt sigură, că suntem mai proști decât cei din Occident și că profesorii sunt slab pregătiți, că nu știu să-i învețe, dar nu-mi spuneți că nu știți copii care, în orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au înscris într-o clasă superioară celei din România. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informații, cu subfinanțarea învățământului, nu cu deșteptăciunea copiilor noștri. Eu cred că guvernanții noștri ne spun „proști” pentru că așa suntem mai ușor manipulabili”, scrie profesoara în scrisoare, preluată de ziaruldeiasi.ro

„Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…

Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.

Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.

Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore… Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”!

La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea…

La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.

Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.

E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri…

Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.

Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București”, încheie aceasta.

Iata ca se POATE! Oraşul din România care îşi produce singur, din gunoi, curentul electric. SHARE MASIV sa vada toti PRIMARII!

Autorităţile locale din oraşul Seini, judeţul Maramureş, au reuşit să asigure curentul electric, pentru iluminatul public din întreaga localitate, construind o instalaţie de biogaz. Aceasta transformă deşeurile în electricitate, rezolvând totodată şi problema poluării din zonă.

Cei mai încântaţi sunt localnicii, mai ales că îi va costa mult mai puţin electricitatea. În plus, mirosul greu care persista până nu de mult în zonă s-a mai atenuat.

Un alt beneficiu adus de acest sistem este acela că va rezolva şi una dintre marile probleme din zonă – poluarea. Aceasta provine de la fermele zootehnice, deoarece oraşul Seini are o lungă tradiţie în creşterea animalelor, dar este şi una dintre cele mai poluate localităţi.

Gunoiul provenit de la fermele zootehnice şi din gospodăriile oamenilor a afectat terenurile agricole. Sprijinite de Ministerul Mediului, prin Banca Mondială, autorităţile locale au găsit o soluţie rapidă: o instalaţie de biogaz. Investiţia se ridică la peste 2 milioane de euro.

Printr-un proces de „digestie anaerobă” într-un container ermetic, bacteriile descompun deşeurile în metan, azot şi dioxid de carbon. Instalaţia captează şi căldura, producând, simultan, şi electricitate. Resturile rămase reprezintă îngrăşământ bio.

Factura pe care primăria o plătea lunar era de peste 40.000 de lei. În plus, dispar şi cheltuielile legate de depozitarea tonelor de deşeuri.

Proprietarii de ferme din zonă sunt deosebit de încântaţi deoarece au rezolvat problema gunoiului şi primesc, în schimbul lui, îngrăşământ bio.

SURSA: loon.ro

Incredibil Germania ne ia de prosti ! ÎNCASEAZĂ SUBVENȚII APIA DE MILIOANE DE EURO, DAR AU PROFIT ZERO!

SUBVENȚII APIA DE MILIOANE DE EURO! Fermierii nemți care lucrează pământ românesc sunt primii în clasamentul subvențiilor uriașe încasate de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru suprafața exploatată în județul Iași. Paradoxal, aproape în fiecare an, agricultorii nemți declară pierderi de câte un milion de euro și profitul zero.

Potrivit informațiilor APIA, cetățeanul german Bert Wigger controlează două firme în județul Iași, amândouă cu obiect de activitate cultivarea cerealelor (mai puțin orez), cultivarea plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Pentru ambele exploatații agricole, nemții au încasat, pentru 2016, din subvenții pe suprafață, ajutor de stat la motorină și plăți compensatorii pe agricultură ecologică, aproape 15 milioane de lei, reușind să ocupe primul loc și al doilea în clasamentul fermierilor din Iași cu cele mai mari subvenții.

Primul loc a fost adjudecat de Orgapic SRL, cu 8 milioane de lei subvenții, iar cel de-al doilea de Agro Iulia SRL, cu 6,8 milioane de lei subvenții. Cele două firme exploatează împreună 8.000 ha și sunt controlate, așa cum am spus, de cetățeanul german Bert Wigger.

În ultimii ani, nemții au încasat de la APIA subvenții de peste 5 milioane de euro, cu toate acestea fermierii străini au declarat că au pierderi uriașe, de la 300.000 de euro până la un milion de euro pe an, și că nu reușesc să aducă fermele pe profit. Într-un singur an, nemții și-au declarat profitul, în 2012. Ori subvențiile uriașe nu-i ajută să-și redreseze fermele, ori cheltuielile sunt așa de mari încât nu fac profit și dacă, totuși, fac profit, întrebarea de bun simț este: unde se duce acest profit?

În topul celor mai bogati fermieri din Iași sunt și primari. Pe locul 3, pentru anul trecut, se află S.C. Agrocomplex Lunca Pașcani, controlată de familia primarului Dumitru Pantazi de la Pașcani, care a primit de la APIA 5,7 milioane de lei pentru administrarea a 3.312 hectare de teren agricol. S.C. Agricola 96 S.A. a obținut 4 milioane de lei din subventii, iar S.C. Panifcom S.R.L., controlată de familia Holicov, 3,4 milioane de lei.

Pe locurile 6 si 7 sunt firmele Agrocom Strunga S.A., care aparține omului de afaceri Florin Stegariu și Moldova Țigănași, proprietatea lui Aurel Placinschi, cu peste 2 milioane de lei încasate pentru suprafețe cuprinse între 2.000 si 3.000 ha. S.C. Agromec Movileni S.A. a obtinut subvenții în valoare de 1,8 milioane de lei, iar S.C. Agralmixt S.A., 1,5 milioane de lei pentru 1.725 ha pe care le administrează.

Pe locul 10 in topul celor mai bogați fermieri din judet este proprietarul S.C. Agrofruct Plugari care a primit subvenții de aproximativ 1,3 milioane de lei. Cel din urmă era pe primele 3 pozitii în anii precedenți din punct de vedere al subvențiilor încasate de la APIA.

Sursa: APIA, Bună ziua, Iași

ASA CEVA?A vrut să-și renoveze casa dar ce a găsit în beciul casei la șocat!!!

In 1963, un bărbat din orașul Derinkuyu, Turcia, a vrut să-și renoveze casa și a pus mâna pe un târnăcop și a început să demoleze un perete din beci. La un moment dat, a văzut cum în spatele zidului de beton se deschide o galerie. Bărbatul a continuat să sape și mai mult ca să descopere misterul din beciul casei sale. În timpul săpăturilor bărbatul a dat peste un labirint imens și a anunțat autoritățile.

Echipa de cercetători sosită la fața locului a început să studieze locul și au constatat că labirintul avea o vechime de peste 3.000 de ani. Acel labirint era alcătuit din numeroase străzi, care formau un întreg oraș. După zile întregi de dezbateri, aceștia au ajuns la concluzia că labirintul este de fapt, un imens oraș subteran despre care se presupune că ar fi adăpostit în jur de 20.000 de locuitori. Astfel au apărut diferite teorii. Prima ar fi că orașul a fost folosit de creștini pentru a se ascunde când erau prigoniți.

Alta ar fi că orașul a fost construit acum 4.000 de ani de hititi. O altă variantă este aceea că, orașul subteran avea rolul de a-i proteja pe localnici de furia naturii. După mai mulţi ani s-au găsit guri de ventilație săpate în stâncă, zone rezidențiale, grajduri pentru animale, bucătării prevăzute cu cuptoare imense, crame, hambare, şi câteva încăperi care serveau drept școli, magazine, biserici și cimitire.

Conform cotidianului Die Welt, an de an, mii de turiști vin în zonă pentru a parcurge tunelurile care duc spre orașul îngropat sub pământ. A devenit o atracție turistică atât pentru turci cât și pentru străini.

În 2012, tot într-un oraș turcesc, Cappadocia, în urma unor demolări, muncitorii au găsit un alt oraș subteran, vechi de mai bine de 5000 de ani și mult mai mare decât cel din Derinkuyu.

sursa: www.realitatea.net

JOS PALARIA !Alin Căprilă – tânărul care a muncit în Anglia pentru a-și face propria fermă acasă, în Călărași

Alin Alexandru Căprilă este fermierul a cărui poveste – una de succes, îi poate motiva și pe alți tineri care au plecat la muncă în străinătate să se întoarcă acasă și să înceapă o afacere în agricultură. Pentru agricultorul din Călărași, țara unde a reușit să pună bani deoparte pentru ferma visurilor lui s-a numit Anglia, acolo unde a făcut cunoștință și cu rasa de vaci Aberdeen Angus pe care astăzi o crește la Coconi.

Ceea ce a reușit Alin Căprilă este un model în agribusiness: o fermă unde producția vegetală este integrată în zootehnie. Tânărul s-a întors în urmă cu cinci ani din Anglia, acolo unde a stat aproape 10 ani și a încercat ”cam toate meseriile”. I-a trebuit multă trudă pentru ca, muncind în afară alături de fratele său, să își facă ferma la care au visat amândoi încă din copilărie.

Când au reușit să pună deoparte suma necesară pentru a se întoarce acasă, cei doi frați au venit cu un plan bine pus la punct. Nu au luat teren în arendă, ci au preferat să cumpere pământul, ajungând astăzi la o suprafață de 415 de hectare dintre care 340 ha sunt în proprietate.

”Ne-am înființat afacerea agricolă în 2013, am pornit pe cultură mare și ne-am diversificat în urmă cu doi ani și pe vaca de carne. Am achiziționat 40 de capete de Aberdeen Angus din zona Edinburgh, pe care le-am importat noi direct. Împreună cu fratele meu, tot timpul ne-am dorit să pornim o afacere în domeniul agricol. În urmă cu 14 ani am plecat în Anglia, iar după ce am trecut prin toate greutățile, am decis să ne întoarcem și să cumpărăm teren agricol. Am reușit să cumpărăm undeva la 340 de hectare și am achiziționat și acest sediu care a aparținut fostului CAP Coconi. Cât despre valoarea de cumpărare a terenului, aceasta a fluctuat – am avut teren cumpărat cu 500 lei hectarul, am dat și 1.500 lei pe hectar ha la început, iar spre sfârșit am cumpărat cu 7.000-10.000 lei un hectar de teren agricol. În prezent am ajuns să lucrăm circa 415 hectare, mergem spre 420 de hectare”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro Alin Alexandru Căprilă, administrator Agricola CAP Coconi, din județul Călărași.

La doi ani de la întoarcerea acasă și după ce și-au încercat norocul cu cultura mare, cei doi frați au realizat că succesul în agricultură nu se măsoară în producții bune, ci în cât de bine poți să valorifici acele producții. Așa le-a venit ideea să-și dezvolte o fermă zootehnică de taurine de carne importate din Anglia.

”Cele 40 de capete de Aberdeen Angus au costat undeva la 100.000 euro. Am ales această rasă tocmai pentru rezistența ei la boli. După experiența căpătată pot să vă confirm că această rasă este extrem de rezistentă, are fătări ușoare, are un spor natural foarte bun, are carne de calitate, cu o marmorare foarte bună. Am avut fătări 100% și ne-am dublat efectivul cu tineretul pe care îl avem și unde sunt jumătate masculi și jumătate femele, iar din fătări am obținut produși din tauri foarte valoroși, produși din care vreau să selectez și să păstrez pentru montă. În domeniul acesta, îmbunătățirea geneticii este cheia succesului”, a explicat tânărul fermier care plănuiește ca din produșii femelă să își crească efectivul la 100-150 de capete de femele la fătare.

Rapiță, lucernă, grâu și porumb – planul de cultură din 2017

Condițiile climatice, dar și animalele din fermă îl forțează pe Alin Căprilă să meargă pe un plan simplificat de cultură.

”Pentru anul acesta avem înființate 25 de hectare cu furaj pentru animale și mai pun din primăvară încă 10 hectare. Am înființat 130 de hectare de rapiță, dar și 150 de hectare de grâu, la care am mers mai mult pe soiuri străine. Floarea-soarelui nu cultiv din cauza condițiilor climatice specifice din această zonă, iar restul suprafeței va fi înființată cu porumb. Ca nivel de producție medie, la grâu am avut puțin peste 6 tone/ha, la porumb am avut o producție de până în 6 tone/ha, iar la rapiță am scos o medie destul de bună de 4 tone/ha. În afara șrotului de soia, tot ce înseamnă furajul pentru văcuțe provine din fermă”, susține tânărul antreprenor.

Ferma a fost dezvoltată după modelul englezesc

Lipsa forței de muncă din zonă, dar și reticența oamenilor l-au determinat pe tânărul fermier de la Coconi să-și dezvolte ferma după modelul englezesc.

”Încerc să mecanizez cât se poate de mult munca. Un om și un utilaj pot să-mi facă munca pe care o fac zece angajați. În prezent am trei mecanizatori, doi îngrijitori la vaci și un supervizor pe zona de animale. Suntem în faza în care ne obișnuim unii cu alți. Îmi doresc să ajung să produc ca afară și implicit să câștig așa cum se câștigă în afară din agricultură și zootehnie. Până ajungem la punctul acesta trebuie însă să ne asumăm răspunderi atât eu, cât și ei”, ne-a mărturisit Alin Căprilă.

Terra-Sorb Complex, secretul tehnologiei de la Agricola CAP Coconi

La fel ca majoritatea fermierilor care nu au sistem de irigații, Alin Căprilă este de părere că secretul producțiilor constă în tehnologia pe care alege să o folosească.

”Tehnologia pe care o aplic pentru fiecare cultură în parte reprezintă un mix între gândirea mea, încercarea de a folosi bănuții cât mai chibzuit și sfaturile pe care le primesc de la ingineri specializați. Sunt la al patrulea an de cultură înființată și mă declar deschis la noile tehnologii. În urmă cu trei ani la sfatul unui inginer am apelat la Terra-Sorb Complex, un produs de la Aectra compus dintr-un mix de aminoacizi, care conține și ceva azot și microelemente. Efectul asupra culturii a fost unul extraordinar de fiecare dată când l-am aplicat. De trei ani folosesc produsul cu regularitate în fermă”, ne-a spus tânărul.

Aplicarea biostimulatorului i-a adus 1-1,5 tone/ha plus de producție

Potrivit administratorului de la Agricola CAP Coconi, în primăvară o să folosească Terra-Sorb Complex la cultura de rapiță și la păioase, tocmai pentru că experiențele avute de până acum au demonstrat eficiența și eficacitatea produsului.

”Anul trecut am avut o experiență plăcută la aplicarea produsului Aectra, am avut o solă cu grâu care a ieșit deficitar din iarnă, a fost semănată târziu pe un teren pregătit cu discul. Am aplicat produsul în primăvară, în doză de 1,5 litri/ha și cultura s-a comportat foarte bine și pe sola unde am folosit biostimulatorul ne-a ridicat producția, am obținut peste 7,5 tone/ha. Dacă nu aș fi aplicat produsul, cred că aș fi avut o înfrățire mai mică și planta nu s-ar fi dezvoltat suficient. Nu am experiența necesară pentru a vă spune cu cât ar fi fost mai mică producția, dar cel mai probabil aceasta ar fi scăzut cu 1-1,5 tone/ha”, a vorbit Alin Căprilă despre rezultatele obținute la aplicarea biostimulatorului.

Vită Angus de Coconi în supermarket

Chiar dacă afacerea agricolă condusă de tânărul Căprilă este încă la început, cu entuziasmul specific vârstei, agricultorul continuă să investească și să se dezvolte sperând că într-o zi va ajunge în supermarket și va vedea la raft carne de Angus provenită din ferma sa.

”Am dezvoltat totul încet. Când am ajuns aici, pe locul unde în prezent avem grajdul de văcuțe am găsit o construcție abandonată, șobolani și resturi vegetale. Acum e totul viu, are viață, avem viței care însuflețesc ferma. Diferența este vizibilă, nu am avut nici apă, nici curent, o înșiruire de lipsuri pe care le-am învins. Nu îmi pare rău de nimic, cel puțin până în acest punct sunt mulțumit, am planuri de viitor și, în ciuda tuturor greutăților, am de gând să rămân aici și să dezvolt un business de succes. Și sper ca, în curând, oamenii să poată cumpăra de la supermarket și vită Angus produsă la noi, la Coconi”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro Alin Alexandru Căprilă, administrator Agricola CAP Coconi, județul Călărași.

Alin Alexandru Căprilă este fermierul a cărui poveste – una de succes, îi poate motiva și pe alți tineri care au plecat la muncă în străinătate să se întoarcă acasă și să înceapă o afacere în agricultură. Pentru agricultorul din Călărași, țara unde a reușit să pună bani deoparte pentru ferma visurilor lui s-a numit Anglia, acolo unde a făcut cunoștință și cu rasa de vaci Aberdeen Angus pe care astăzi o crește la Coconi.

Ceea ce a reușit Alin Căprilă este un model în agribusiness: o fermă unde producția vegetală este integrată în zootehnie. Tânărul s-a întors în urmă cu cinci ani din Anglia, acolo unde a stat aproape 10 ani și a încercat ”cam toate meseriile”. I-a trebuit multă trudă pentru ca, muncind în afară alături de fratele său, să își facă ferma la care au visat amândoi încă din copilărie.

Când au reușit să pună deoparte suma necesară pentru a se întoarce acasă, cei doi frați au venit cu un plan bine pus la punct. Nu au luat teren în arendă, ci au preferat să cumpere pământul, ajungând astăzi la o suprafață de 415 de hectare dintre care 340 ha sunt în proprietate.

”Ne-am înființat afacerea agricolă în 2013, am pornit pe cultură mare și ne-am diversificat în urmă cu doi ani și pe vaca de carne. Am achiziționat 40 de capete de Aberdeen Angus din zona Edinburgh, pe care le-am importat noi direct. Împreună cu fratele meu, tot timpul ne-am dorit să pornim o afacere în domeniul agricol. În urmă cu 14 ani am plecat în Anglia, iar după ce am trecut prin toate greutățile, am decis să ne întoarcem și să cumpărăm teren agricol. Am reușit să cumpărăm undeva la 340 de hectare și am achiziționat și acest sediu care a aparținut fostului CAP Coconi. Cât despre valoarea de cumpărare a terenului, aceasta a fluctuat – am avut teren cumpărat cu 500 lei hectarul, am dat și 1.500 lei pe hectar ha la început, iar spre sfârșit am cumpărat cu 7.000-10.000 lei un hectar de teren agricol. În prezent am ajuns să lucrăm circa 415 hectare, mergem spre 420 de hectare”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro Alin Alexandru Căprilă, administrator Agricola CAP Coconi, din județul Călărași.

La doi ani de la întoarcerea acasă și după ce și-au încercat norocul cu cultura mare, cei doi frați au realizat că succesul în agricultură nu se măsoară în producții bune, ci în cât de bine poți să valorifici acele producții. Așa le-a venit ideea să-și dezvolte o fermă zootehnică de taurine de carne importate din Anglia.

”Cele 40 de capete de Aberdeen Angus au costat undeva la 100.000 euro. Am ales această rasă tocmai pentru rezistența ei la boli. După experiența căpătată pot să vă confirm că această rasă este extrem de rezistentă, are fătări ușoare, are un spor natural foarte bun, are carne de calitate, cu o marmorare foarte bună. Am avut fătări 100% și ne-am dublat efectivul cu tineretul pe care îl avem și unde sunt jumătate masculi și jumătate femele, iar din fătări am obținut produși din tauri foarte valoroși, produși din care vreau să selectez și să păstrez pentru montă. În domeniul acesta, îmbunătățirea geneticii este cheia succesului”, a explicat tânărul fermier care plănuiește ca din produșii femelă să își crească efectivul la 100-150 de capete de femele la fătare.

Rapiță, lucernă, grâu și porumb – planul de cultură din 2017

Condițiile climatice, dar și animalele din fermă îl forțează pe Alin Căprilă să meargă pe un plan simplificat de cultură.

”Pentru anul acesta avem înființate 25 de hectare cu furaj pentru animale și mai pun din primăvară încă 10 hectare. Am înființat 130 de hectare de rapiță, dar și 150 de hectare de grâu, la care am mers mai mult pe soiuri străine. Floarea-soarelui nu cultiv din cauza condițiilor climatice specifice din această zonă, iar restul suprafeței va fi înființată cu porumb. Ca nivel de producție medie, la grâu am avut puțin peste 6 tone/ha, la porumb am avut o producție de până în 6 tone/ha, iar la rapiță am scos o medie destul de bună de 4 tone/ha. În afara șrotului de soia, tot ce înseamnă furajul pentru văcuțe provine din fermă”, susține tânărul antreprenor.

Ferma a fost dezvoltată după modelul englezesc

Lipsa forței de muncă din zonă, dar și reticența oamenilor l-au determinat pe tânărul fermier de la Coconi să-și dezvolte ferma după modelul englezesc.

”Încerc să mecanizez cât se poate de mult munca. Un om și un utilaj pot să-mi facă munca pe care o fac zece angajați. În prezent am trei mecanizatori, doi îngrijitori la vaci și un supervizor pe zona de animale. Suntem în faza în care ne obișnuim unii cu alți. Îmi doresc să ajung să produc ca afară și implicit să câștig așa cum se câștigă în afară din agricultură și zootehnie. Până ajungem la punctul acesta trebuie însă să ne asumăm răspunderi atât eu, cât și ei”, ne-a mărturisit Alin Căprilă.

Terra-Sorb Complex, secretul tehnologiei de la Agricola CAP Coconi

La fel ca majoritatea fermierilor care nu au sistem de irigații, Alin Căprilă este de părere că secretul producțiilor constă în tehnologia pe care alege să o folosească.

”Tehnologia pe care o aplic pentru fiecare cultură în parte reprezintă un mix între gândirea mea, încercarea de a folosi bănuții cât mai chibzuit și sfaturile pe care le primesc de la ingineri specializați. Sunt la al patrulea an de cultură înființată și mă declar deschis la noile tehnologii. În urmă cu trei ani la sfatul unui inginer am apelat la Terra-Sorb Complex, un produs de la Aectra compus dintr-un mix de aminoacizi, care conține și ceva azot și microelemente. Efectul asupra culturii a fost unul extraordinar de fiecare dată când l-am aplicat. De trei ani folosesc produsul cu regularitate în fermă”, ne-a spus tânărul.

Aplicarea biostimulatorului i-a adus 1-1,5 tone/ha plus de producție

Potrivit administratorului de la Agricola CAP Coconi, în primăvară o să folosească Terra-Sorb Complex la cultura de rapiță și la păioase, tocmai pentru că experiențele avute de până acum au demonstrat eficiența și eficacitatea produsului.

”Anul trecut am avut o experiență plăcută la aplicarea produsului Aectra, am avut o solă cu grâu care a ieșit deficitar din iarnă, a fost semănată târziu pe un teren pregătit cu discul. Am aplicat produsul în primăvară, în doză de 1,5 litri/ha și cultura s-a comportat foarte bine și pe sola unde am folosit biostimulatorul ne-a ridicat producția, am obținut peste 7,5 tone/ha. Dacă nu aș fi aplicat produsul, cred că aș fi avut o înfrățire mai mică și planta nu s-ar fi dezvoltat suficient. Nu am experiența necesară pentru a vă spune cu cât ar fi fost mai mică producția, dar cel mai probabil aceasta ar fi scăzut cu 1-1,5 tone/ha”, a vorbit Alin Căprilă despre rezultatele obținute la aplicarea biostimulatorului.

Vită Angus de Coconi în supermarket

Chiar dacă afacerea agricolă condusă de tânărul Căprilă este încă la început, cu entuziasmul specific vârstei, agricultorul continuă să investească și să se dezvolte sperând că într-o zi va ajunge în supermarket și va vedea la raft carne de Angus provenită din ferma sa.

”Am dezvoltat totul încet. Când am ajuns aici, pe locul unde în prezent avem grajdul de văcuțe am găsit o construcție abandonată, șobolani și resturi vegetale. Acum e totul viu, are viață, avem viței care însuflețesc ferma. Diferența este vizibilă, nu am avut nici apă, nici curent, o înșiruire de lipsuri pe care le-am învins. Nu îmi pare rău de nimic, cel puțin până în acest punct sunt mulțumit, am planuri de viitor și, în ciuda tuturor greutăților, am de gând să rămân aici și să dezvolt un business de succes. Și sper ca, în curând, oamenii să poată cumpăra de la supermarket și vită Angus produsă la noi, la Coconi”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro Alin Alexandru Căprilă, administrator Agricola CAP Coconi, județul Călărași.

Baba Vanga: dacă vezi acest copac, rupe 3 crenguțe și ține-le în casă. Vei face bani tot anul!

Ce trebuie sa faci ca sa ai bani, sa nu te mai plangi de situatia financiara? Baba Vanga oferea cateva sfaturi interesante despre cum indepartam belsugul si ce putem face ca sa il atragem in viata noastra.

Celebra clarvazatoare din Bulgaria a lasat in urma ei o serie de povete despre cum trebuie sa traim corect ca sa fim lipsiti de primejdii. Una din principalele probleme ale oricarui om, indiferent de locul din care provine, este banul. Fara bani nu putem face multe din lucrurile banale precum sa ne hranim.

Sfaturi de la Baba Vanga aducatoare de noroc
Clarvazatoarea care a prezis atentatele din 11 septembrie de la Turnurile Gemene din America a crezut cu tarie in superstitiile de mai jos.

1. Nu strange cioburile dupa ce ai spart o farfurie. Se spune ca blidurile stricate pot aduce fisuri in viata. Culegerea cioburilor de pe jos simbolizeaza culesul maruntisului de pe asfalt.

2. Tine crengi de soc in casa. Aceasta planta este aducatoare de noroc si lasa raul la pragul casei tale. Asa ca oricine vine in locuinta ta cu intentii rele, nu va reusi sa aduca energiile negative.

3. E foarte important ca la trezire sa nu cobori din pat cu piciorul stang. Se spune ca daca nu te trezesti cu dreptul vei pierde multi bani in acea zi.

4. Pastreaza in buzunar o moneda tip talisman a unui stat vecin. Se spune ca vei primi bani din toate tarile, inclusiv bancnote straine.

5. Baba Vanga mai spunea ca daca pui sare la toate pervazurile vei strange bani cu lopata tot anul . Sarea trebuie lasata tot timpul pe pervaz, iar daca o sufla vantul cand deschizi geamul, trebuie stransa cu grija cu matura.

6. Nu lasa bucati de paine pe masa. Firmiturile aduc numai pagube materiale.

7. Ca sa te feresti de cheltuieli neprevazute, e bine sa ingropi oglinda sparta in pamant. Daca stai la casa, e bine sa ingropi cioburile in cel mai apropiat sant al casei.

8. Nu da niciodata bani marunti celor sarmani. Baba Vanga spunea ca riscam sa cadem si noi in saracie daca facem asta.

sursa: www.sanatatea.org

Un român a inventat casa care se construiește în doar 6 zile, perfect izolată si mult mai ieftină! Trebuie să vezi asta!

Sistemul revolutionar se numește Thermodul System si garantează pănă la 90% conservarea energiei prin izolarea termică, fiind deja tot mai folosit în America, și Africa, dar și Germania și Austria.

Mathe Laszlo si-a dorit să găsească o soluție fiabilă atât pentru mediul înconjurător cât și pentru noi ca oameni, înțelegând nevoile generatiei Y și nevoia lor scăzută de a deține proprietăți scumpe ale caror ipoteci le-ar seca mai mult de jumatate din venituri.

Avantajele Thermodul: – este “verde” – consum mic de energie, reducere energetica de minim 70%, în comparație cu alte sisteme de constructii de pe piata
– este rapid, aproximtiv 30% economie de timp la constructie
– este masiv si rezistent la calamitati naturale
– este monolitic
– este foarte versatile, se poate construi in orice forma architecturala
– ofera o clima placuta in casa/apartament
– necesita mai putine reparati / nu se crapa pereti

E mai ieftin decât o casă normală?

“Categoric DA.

Cand vorbim de o casa la cheie, cu Thermodul System putem obține costuri cu 20-30% mai mici decat la o casa tradiționala.

Si aici vorbim de o constructie ecologică, fără lemn, prielnică mediului inconjurator, dar nu in ultimul rand perfect izolată.

Îmi e milă de oameni care cred că dacă au lipit postiren de 10 cm.

pe exteriorul casei au o locuință izolată.

Da, este mai bine decat nimic, dar diferenta nu este foarte mare.

Dacă iarna îmi iau o haină dar nu îmi pun ciorapi si căciulă, am toate sansele să înghet.

Nu fac reclamă la mașini, dar dacă îți cumperi Logan, mergi cu Logan, dacă iți cumperi un Mercedes, ai alt confort.

Și atenție! La preturi mai mici decat o casa din cărămidă (care a fost inventată cu aproape 100 de ani în urmă), izolată de formă”, a mărturisit Mathe Laszlo, inventorul tehnologiei Thermodul System.

 

Ficatul nu doare. Cel mai simplu test prin care afli daca ai ficatul sanatos, trebuie să faci asta

De multe ori ofteaza oamenii. „M-a enervat seful ala cu hachitele lui si ma doare ficatul.” Alteori se mai vaita lumea: „Am o zi proasta, ma inteapa ficatul!”. Amandoua vaicarelile astea nu sunt adevarate pentru ca ficatul nu are cum sa doara. Nu are nici cum sa trimita semnalul unor intepaturi. Ficatul in sine nu e brazdat de o retea de nervi, deci nu poate genera durere. Invelisul ficatului are insa nervi si doare pielita ce inveleste ficatul. Atunci cand in ficat sunt tumori care-l maresc sensibil, el apasa asupra invelisului si atunci se simt dureri. In rest, ficatul da alte semne. Partea rea este ca simptomele unor necazuri la ficat sunt destul de neclare si pot fi interpretate si ca alarme din alte zone ale organismului. In principal, semnul ca exista o neregula la ficat e o anume stare de oboseala nejustificata.

Omul caruia incepe sa-i scartaie ficatul simte o astenie, o stare de blegeala, de oboseala, de neputinta, de chef de somn. Cand ficatul are neplaceri, bolnavul nu mai da randament la serviciu, nu mai rezista sa vada pana in miez de noapte emisiunile la televizor, iar fumatorul caruia ii schioapata ficatul nu mai are chef de fumat. Omul caruia nu-i mai functioneaza bine ficatul si i se instapaneste o boala hepatica resimte o imputinare a efortului fizic, dar si a efortului intelectual. Cu alte cuvinte, suferindul de ficat are momente de absenta, ii fuge atentia. Partea rea e ca aceste semne le trimit si alte boli. Tocmai de aceea, ficatul trebuie controlat, analizele inseamna masurarea transaminazelor in sange, analiza urinei si chiar o ecografie. Daca a avut un virus hepatic si daca omul bea mai mult, aceste semne arata ca s-a intamplat ceva in ficatul lui si controlul la medic se impune.

Cand exista o neplacere la ficat, urina este mai inchisa la culoare, iar in buletinul de analiza a urinei uribinilogenul este crescut si in urina exista acizi biliari. Iar transaminazele depasesc limita normala. Pasul urmator in analiza este ecografia. Ficatul pune in evidenta chiar si faza de inceput a bolilor, si anume ficatul gras, iar masurarea gradului de fibroza arata cata inflamatie exagerata spre intarirea tesutului hepatic in zone fibrozate exista in ficat. Prin aceste controale, cu luni inainte de instalarea adanca a unor boli de ficat, se pot descoperi primele insamantari ale raului in ficat.

sursa: http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/ficatul-nu-doare-dar-aduce-oboseala-552888.html