Sf. Constantin şi Elena. Ce trebuie să faci pe 21 mai pentru a avea noroc tot anul

By | May 21, 2018

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Biserica Ortodoxa îi prăznuieşte pe 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Sfantul Constantin a fost fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei.

Află ce trebuie să faci pe data de 21 mai pentru a avea noroc tot anul.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Ce nu este bine să faci pe 21 mai

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Sfinţii Constantin şi Elena. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, începe duminică seara, iar a doua zi moaştele lor şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou vor fi aduse în procesiune pe podiumul special amenajat în apropierea locaşului.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este, se pare, cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Ce nu ai voie să faci pe 21 mai. E mare PĂCAT

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

FELICITARI CONSTANTIN ŞI ELENA. Mesaje, felicitări şi urări frumoase de Sf. Constantin şi Elena

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Sfinţii Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmein și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Agricultorii nu lucrează

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori – ei îşi aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA. Bujorii

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.

Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

Share this...